miercuri, 25 aprilie 2018

Ediția din 27 aprilie: Sensul nemetafizic al Meditațiilor metafizice. Relevanța gândirii lui René Descartes pentru omul contemporan


Dintre filosofii moderni, René Descartes este o prezență ce se remarcă printr-un aer paradoxal. Deși este unul dintre fondatorii științei moderne cenzurați de Biserică, sunt și exegeți care-l văd ca pe un filosof creștin ale cărui scrieri sunt în întregime compatibile cu doctrina biblică. Deși Meditațiile sale au fost comparate cu exercițiile spirituale ale călugărilor iezuiți, ele au dat naștere curentului raționalist de filosofare. Deși este întemeietorul filosofiei moderne, în filosofia lui René Descartes se găsesc, totodată, și motivele decăderii acestei filosofii.
Asupra caracterului paradoxal al gândirii și personalității filosofului francez, precum și asupra relevanței sale pentru cercetarea filosofică actuală, ne vom opri în următoarea ediție a Izvoarelor de filosofie, luând ca pretext una dintre cele mai recente cercetări asupra gândirii carteziene din cultura noastră. Este vorba despre „Meditație și reconstrucție metafizică la Descartes”, carte în curs de publicare la editura Eikon și semnată de Mihai-Dragoș Vadana, doctor în filosofie al Universității din București și cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice.

Care este sensul „meditației” la Descartes? Cum pot fi reinterpretate scrierile carteziene, astfel încât să poată vorbi omului contemporan? Este meditația o practică rațională sau una spirituală? Ce mai poate însemna ideea de „meditație”, într-o lume din care divinitatea însăși s-a retras?
Acestea sunt întrebările care vor da tonul dezbaterii de vineri, 27 aprilie 2018, o dezbatere la care vă așteptăm să vă alăturați, ca de obicei, pe undele Radio România Cultural, începând cu orele 21.10.

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 11 aprilie 2018

Ediția din 13 aprilie: Comunicare vs. Manipulare. Dilemele etice ale epocii social media




Ediția Izvoarelor de filosofie din data de 13 aprilie este dedicată unei dezbateri despre provocările etice ridicate de activitatea rețelelor de socializare și despre problema confidențialității în mediul online.
Ultimele săptămâni au fost marcate de multiple scandaluri apărute în jurul celei mai populare platforme de social-media la ora actuală, legate de folosirea datelor personale ale utilizatorilor în scopuri de manipulare a conștiinței publice. Acestea au culminat cu apariția în presă a unei note interne de comunicare a vicepreședintelui Facebook, Andrew Bosworth, în care se spun următoarele:  „Noi conectăm oamenii. Punct. De aceea tot ce facem pentru a crește este justificat. Toate practicile discutabile de import de contacte. Limbajul subtil care îi ajută pe oameni să poată fi căutați și găsiți de prieteni. Toate lucrările pe care le facem pentru a aduce mai multă comunicare. Toate!”.
Care sunt justificările morale ale unei astfel de poziții? Până unde merită să mergem pentru a încuraja comunicarea interpersonală? Care sunt limitele confidențialității în mediul online? Putem vorbi, într-adevăr, despre un „spațiu privat” și un „spațiu public” în online? Aceste dileme, care privesc fiecare utilizator al internetului, trasează direcțiile generale ale discuției de vineri seară și ne introduc direct în domeniile de avangardă ale cercetărilor etice contemporane.
Alături de mine în studio îl vom avea ca invitat pe Radu Uszkai, cercetător al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată din cadrul Facultății de Filosofie din București,  asistent universitar al Departamentului de Filosofie și Științe Socioumane din cadrul Academiei de Studii Economice din București și specialist în etica mediului online.
Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, 13 aprilie, începând cu ora 21.10, pe frecvențele Radio România Cultural.


miercuri, 4 aprilie 2018

Ediția din 6 aprilie: Suferința – esență sau accident al existenței? Înțelesuri ale suferinței creștine pentru omul de azi



Suferința este, fie că vrem, fie că nu, o parte integrată a existenței noastre. Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii au încercat să o evite și, în cazurile în care evitarea nu era posibilă, să-i îndulcească gustul amar prin diverse ritualuri și credințe religioase. Dintre aceste credințe însă, ideea creștină de suferință este, de departe, cea care a modelat cel mai adânc raportarea omului european la lume și la propriul său destin. Cu toate acestea, promisiunea unor „fericiri veșnice” pentru fiecare suferință îndurată temporar în această existență a constituit, la vremea apariției sale, un adevărat scandal al gândirii, care încălca orice regulă a filosofiei și culturii antice.
Cu ocazia ediției din 6 aprilie, Vinerea Mare, vă propunem o dezbatere despre sensul pe care experiența creștină asupra suferinței îl mai poate avea într-o lume în care fuga nestăvilită după plăcere a aruncat omul în umbrele depresiei. Suntem oare meniți ca, în căutarea plăcerii, să găsim durerea? Avem întipărită suferință în chiar natura noastră sau suferim doar din cauza unor circumstanțe întâmplătoare ale existenței noastre? Ce mai ne poate spune astăzi, într-o lume laică, pilda „suferinței dezinteresate” a lui Iisus Hristos?
Acestea sunt întrebările pornind de la care vom încerca să pătrundem tainele învățăturii creștine privitoare la suferință și fericire, astfel încât să redescoperim o distincție e care omul contemporan pare că a uitat: cea dintre plăcerea de moment și fericirea pe termen lung. Alături de mine în studio, îl voi avea pe Laurențiu Gheorghe, filosof și teolog, lector la  Facultatea de Filosofie din cadrul Universității din București.
Vă aștept și pe dvs., ca de obicei, pe frecvențele Radio România Cultural, pe data de 6 aprilie 2018, începând cu ora 21.10, pentru o dezbatere despre suferință și fericire în epoca plăcerilor.