Ediția din 30 dec. 2016, De la trăirea la înțelegerea sărbătorilor. Perspective actuale ale filosofiei și sociologiei sărbătorii

De la cunoscutul capitol biblic, Despre Sărbători ( Ieșirea: 23, 1-33), care cuprinde o serie de porunci, obligații și interdicții pe care omul religios trebuie să le respecte în zilele rezervate „întâlnirii” cu Dumnezeu și până astăzi, când permisivitatea de a te bucura de toate plăcerile vieții a devenit regula generală pentru omul laic, înțelegerea stărilor interne ale conștiinței cât și a comportamentelor umane implicate în starea de sărbătoare a constituit o provocare teoretică atât pentru înțelepții din vechime, cât și pentru cercetătorii de astăzi interesați de deslușirea naturii emoționale, tainice, a ființei omenești.

Stările de plenitudine, emoția așteptării și bucuria intensă a împlinirii, mulțumirea sufletească și plăcerea simțurilor provocate de intersecția mai multor „arte”, nădejdea, de nimic justificată, într-un viitor mai bun, etc. adeverește observația lui Pascal din celebrele sale Cugetări ce releva paradoxul că „inima are rațiuni pe care rațiunea însăși nu le cunoaște”.

Cum putem cunoaște rațional ceea ce scapă înțelegerii raționale? Care sunt trăirile și cum se comportă, prin raportare la omul religios, omul laic în sărbătoare? A mai păstrat omul laic, cel care a desacralizat în totalitate ideea de sărbătoare, o parte din trăirile profunde care-l însoțeau pe omul religios în propensiunea lui către Dumnezeu? Trăirile noastre intime legate de starea de sărbătoare sunt modelate de timpul istoric, de comunitatea și societatea în care trăim sau sunt doar ale noastre? Care sunt perspectivele teoretice, de ieri și de azi, pe care le-au avansat cercetătorii interesați de cunoașterea comportamentului uman în sărbătoare?

Acestea sunt, în principal, interogațiile în jurul cărora vom organiza dezbaterea din această săptămână. Vom fi onorați de prezența în studio a d-nei Ozana Cucu Oancea, cercet. șt. dr. la Institutul de Sociologie al Academiei Române, un nume care s-a impus, deopotrivă, în cercetarea națională și internațională a sociologiei sărbătorii.

Continuatoare a unor cercetări de avangardă în domeniu, datorate în primul rând filosofului Vasile Băncilă, domnia sa a publicat, în tematica sărbătorii, două remarcabile volume Trăirea sărbătorilor. Între meditaţiei şi petrecere, (2001), De la Moş Gerilă la Santa Claus. O privire sociologică asupra Crăciunului (2006), care au trezit un viu interes atât în lumea comunității cercetătorilor, cât și în rândurile publicului cultivat de la noi.

Proiectele de cercetare, articolele științifice publicate în limbi străine și participările la diversele manifestări internaționale dedicate sociologiei sărbătorii argumentează că performanțele cercetării românești în domeniu sunt stări de fapt și nu deziderate. A se vedea, https://sites.google.com/site/ozanacucuoancea/ 

Vă așteptăm cu mult drag, ca de obicei, pe lungimile de undă ale RRC, vineri, 30 dec. 2016, între orele 21.10-22.00.

Emisiunea este postata pe adresa de mai jos:

http://radioromaniacultural.ro/azi-la-radio-romania-cultural-idei-in-nocturna-izvoare-de-filosofie-4/

Ediția din 16 dec. 2016 Între bunăstare și libertate. Explorări filosofice în lumea instituțiilor democrației

Mecanismele de funcționare a democrației, ca formă de organizare reală a vieții noastre individuale și colective se dovedesc atât de variate, așa cum profetic s-a exprimat chiar Alexis de Tocqueville, încât nici instrumentele riguroase ale expertizei științifice nu pot decela un modelul ideal ce ar putea fi aplicat cu succes oriunde și oricând.

Cazul României și, desigur, al tărilor din Estul Europei, foste  comuniste, care au optat în anii ”90 ai secolului trecut pentru democrația parlamentară, ilustrează din plin această observație cu caracter general. Căci, tranziția de la comunism către o societate liberă nu s-a putut realiza prin aplicarea mecanică a unor presupuse „instrucțiuni de folosire a democrației”, ci prin apelul la tot felul de strategii probabilistice de tipul încercare-eroare.

Care a fost drumul spre democrație pe care l-au parcurs, pe cont propriu, țările foste comuniste în frunte cu România? Pentru ce a fost dorită democrația în această parte a lumii? Cumva pentru redobândirea libertății și a demnității pe care comunismul le-a reprimat sau pentru a atinge un nivel de bunăstare similar țărilor cu democrații consolidate? A fost preferată democrația pentru răul pe care-l împiedică, cum spunea Churchill, sau pentru aspirația unei vieți mai bune ce-și are izvorul în proprietatea privată și în economia concurențială, de piață? Ce tipuri de dileme și paradoxuri ale democrației au scos la iveală experiența țărilor care se află și astăzi pe drumul tranziției de la „socialismul real” la valorile „clasice” ale democrației? Care sunt sistemele de obligații ale cetățeanului liber și costurile care „vin la pachet” cu organizarea instituțională a democrației?

Acestea sunt întrebările la care va încerca să răspundă ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie, întrebări sugerate de conținutul unei lucrări de excepție, semnată de dna Dorina Pătrunsu, lector. univ. dr. de la Facultatea de filozofie a Universității din București, ce sintetizează o serie de explorări filosofice în universul instituțiilor politice care susțin, din interior, organizarea democratică a societăților foste comuniste.

Inregistrarea dezbaterii este postata la aderesa de mai jos:

http://radioromaniacultural.ro/azi-la-radio-romania-cultural-idei-in-nocturna-izvoare-de-filosofie-2/ 

Ediția din 9 dec. 2016, Un fapt cultural memorabil. Traducerea operei filosofice a lui Lucian Blaga în limba germană

Opera filosofică a lui Lucian Blaga, o știm cu toții, se înrădăcinează atât în datele de profunzime ale culturii românești, cât și în gândirea reflexivă germană. Kant și neokantienii, psihanaliza, opera filosofilor germani de primă mărime care au tematizat cultura și istoria, cercetările de avangardă din științele naturii etc. au fost pentru Blaga deopotrivă surse ideatice de inspirație, dar și criterii de autoevaluare a propriilor sale idei și contribuții filosofice.

Am putea spune, din această perspectivă, că unghiul de înțelegere a gândirii filosofice blagiene trebuie să fie dialogic și intercultural, românesc și, în același timp, german. În alți termeni, filosofia lui Blaga ar trebui privită și evaluată simultan, atât din perspectiva gândirii academice românești, cât și din modul în care este practicată filosofia profesionistă în spațiul cultural german.

Ei bine, această perspectiva dialogică și interculturală de interpretare a filosofiei blagiene a devenit posibilă recent, odată cu traducerea din limba română în limba germană a unor importante lucrări filosofice blagiene, faptă culturală memorabilă realizată de un mare iubitor de cultură românească, filosoful și profesorul universitar Rainer Schubert, invitatul ediției din 9 decembrie 2016 a emisiunii Izvoare de filozofie.

În studio ne vom bucura și de prezența cunoscutului poet, eseist și traducător, Peter Șragher, Președintele filialei București – traduceri literare a „Uniunii Scriitorilor din România”, care a redactat pentru dumneavoastră, ascultări ai emisiunii Izvoare de filozofie, o succintă biografie intelectuală a traducătorului filosofiei lui Blaga în limba germană.

Dl. dr. Rainer Schubert s-a născut în 1948 la Viena. A studiat filosofia la „Universitatea din Viena”, unde și-a susținut doctoratul în anul 1977 cu tema ”Heidegger și problema tehnicii”; a fost asistent la Institutul de filosofie al „Universității din Viena” (1979-1994).

Din 1994 începe o carieră universitară și diplomatică în România. La început, activează la Universitatea Politehnică” din Timișoara (1994-1999), după care devine atașat cultural și director al „Forumului Cultural Austriac” la Ambasada Austriei de la București (1999-2007). La București ține cursuri de filosofie la Universitate (2000-2004) și, după ce își încheie misiunea diplomatică de la București, activează ca profesor universitar de filosofie la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (2007-2009). 

Reîntors la Viena, Rainer Schubert devine profesor onorific la Universitatea teologic-filosofică „Benedikt al XVI-lea” de la Heiligenkreuz din apropiere de Viena (2011-2015), iar din 2015 este profesor titular la aceeași instituție.

În timpul activității de la București stimulează prin seminare și simpozioane, dar și prin publicarea de cărți, studiul filosofului vienez Ludwig Wittgenstein, dar și etologului austriac Konrad Lorenz, de asemenea a filosofului austriac Karl Popper.

Preocupările dlui. profesor Rainer Schubert privind sistemul filosofic al lui Lucian Blaga încep la câțiva ani după ce vine în România. În 1995 își procură o ediție a „Trilogiei cunoașterii” apărută la ”Editura Humanitas” și începe să citească opusul, fiind impresionat de faptul că un filosof român care a edificat un sistem filosofic nu este cunoscut în străinătate. Își propune, încă de atunci, să-l traducă pe Blaga în limba germană, fiind încurajat în entuziasmul său de profesorul și academicianul Mircea Flonta de care este legat și astăzi prin multiple afinități culturale și sufletești.

La Cluj-Napoca, în perioada 2007-2009,  îi încolțește ideea de a întemeia chiar un „Institut de cercetare a operei lui Lucian Blaga”, care să se dedice, pe de o parte operei sale poetice, iar, pe de altă parte, sistemului său filosofic. Astfel, pentru dl. Rainer Schubert traducerea operei filosofice a lui Blaga din română în germană devine un deziderat. Găsește sprijin la ICR („Institutul Cultural Român”) pentru punerea în operă a acestui amplu proiect de traducere și la österreichisch-rumänische gesellschaft (Societatea Austro-Română, cu sediul la viena)

În acest context, începe traducerea „Trilogiei cunoașterii”, astfel încât, primul și al doilea volum al trilogiei vor fi publicate ”Lit Verlag” din Viena. Este vorba despre volumele: Lucian Blaga, Die Luziferische Erkenntnis/„Cunoașterea luciferică” (Lit-Verlag, Viena, 2012, 228 p.) și Lucian Blaga Das Dogmatische Weltalter/„Eonul dogmatic” (Lit-Verlag, Viena, 2014, 185 p.). Al treilea volum al „Trilogiei cunoașterii” apare la editura „Frank&Timme” din Berlin, fiind vorba de Lucian Blaga,  Die Transzendente Zensur/„Cenzura transcendentă” (2015, 223 p). 

În acest moment, dl. Rainer Schubert, decis să respecte „testamentul editorial” redactat de Blaga însuși în 1959, traduce de asemenea  la Editura berlineză „Frank&Timme”, Lucian Blaga über das Philosophische Bewusstsein/„Despre conștiința filosofică”, 2016, 262 p.

Vă așteptăm, așadar, vineri 9 dec. 2016, la ora 21.10, pe lungimile de undă ale RRC, emisiunea Izvoare de filozofie, la întâlnirea cu domnii Rainer Schubert și Peter Șragher, 

Peter Șragher, Președintele filialei București – traduceri literare a „Uniunii Scriitorilor din România”,

Inregistrarea dezbaterii este postata la adresa de mai jos: 

http://radioromaniacultural.ro/azi-la-radio-romania-cultural-idei-in-nocturna-izvoare-de-filozofie/