joi, 25 septembrie 2014

Edițiile din 27 sept. și 4 oct. 2014. Către Pacea Eternă? Geopolitica în contextul filosofiei relațiilor internaționale



Invitat: cercet. șt. dr. Lucian-Ștefan Dumitrescu

         „Nu ne putem dezbăra de-o anumită revoltă sufletească, când privim acțiunile oamenilor  pe marea scenă a lumii; unele fapte izolate par, ce-i drept, călăuzite de înțelepciune, dar, în sfârșit, toate la un loc le vedem țesute din prostie, vanitatea copilărească, adeseori și din răutate și pornire copilăroasă de distrugere. Astfel, la urma urmei, nu știm ce ideea să ne facem despre genul nostru atât de trufaș în temeiul superiorității însușilor sale”.
       Această atitudine de „revoltă sufletească” pe care și-o manifesta Kant față de iraționalitatea ce domină raporturile dintre statele din vremea sa, fapt care l-a și motivat să elaboreze un proiect filosofic de „pace  eternă”, este împărtășită astăzi de milioane de oameni, inclusiv de noi, românii, pe măsură ce focarele de război locale tind să se generalizeze și să conducă, cum îngrijorat vorbea recent Papa Francisc, către al Treilea Război Mondial „fragmentat, cu crime, masacre, distrugeri”.
            Pe acest fond de îngrijorare generalizată, teoreticienii și experții în relații internaționale au reactivat resursele conceptual-explicative ale geopoliticii, adică a acelei abordări interdisciplinare ale relațiilor internaționale, situate la intersecția dintre științe politice, drept internațional și jurisprudență, geografie, sociologie, antropologie, filozofie, care pleacă de la premisa că înțelegerea realistă a relațiilor planetare trebuie să aibă în vedere, deopotrivă, statul-națiune cât și organismele internaționale suprastatale.
            Care sunt fundamentele filosofice și conceptele de bază ale geopoliticii? Care sunt principalele teorii clasice și contemporane ale domeniului și în ce măsură ele pot capta realitatea dinamică și contradictorie a relațiilor internaționale? Care au fost motivele pentru care geopolitica era, până nu demult, incriminată intelectual, iar astăzi se află în prim planul abordărilor experților și strategilor internaționali? În ce constă deosebirea dintre modern și post-modern în geopolitică? Cum se explică că proiectele filosofice iluministe de „pace eternă” au eșuat lamentabil? Ce sensuri ale „internaționalului” extragem din proiectele actuale de globalizare a lumii? Cum rezolvă geopolitica tensiunea dintre național și naționalism? Dar pe aceea dintre identitate și globalizare? Care sunt relațiile geopolitice actuale și care este poziția României în acest context relațional? Către ce realității internaționale viitoare ne îndreptăm și în ce măsură geopolitica poate face anumite predicții teoretice?   
Acestea sunt principalele întrebări la care vom încerca să răspundem, firește cu ajutorul dvs., în două ediții succesive ale emisiunii Izvoare de filozofie. Vă aștept intervențiile radiofonice la cunoscutele telefoane ale RRC: 021/311.12.40; 021.319.05.05
Invitat în studio este d-l Lucian-Ștefan Dumitrescu, cercetător ştiinţific la Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române şi lector asociat la Facultatea de Sociologie, Universitatea Bucureşti, un reprezentant strălucit al noii generații de intelectuali românii cu formație interdisciplinară: drept, științe politice, sociologie, geopolitică. Domnia sa este absolvent a două facultăți, drept și sociologie, posedă două mastere și un doctorat în sociologie. Pregătirile pentru un al doilea doctorat, în filozofie, sunt finalizate, urmând ca într-un scurt răgaz de timp domnia sa să susțină public o teză despre natura multiculturalismului contemporan. ( a se vedea și ediția emisiunii din 20 martie 2014 postată pe acest blog).  
Detaliind, în ediția din 27 sept. vom încerca, împreună cu dvs. și invitatul din studio, să identificăm fundamentele filosofice ale geopoliticii. Care a fost contextul filosofic al aparției acestui domeniu și care au fost principalele dispute reflexive? Poate fi considerat Imm. Kant, autorul celebrului opus Către pacea eternă, întemeietorul geopoliticii? Care sunt fundamentele științifice clasice ale geopoliticii și ce concepte au rezistat în timp? Care sunt puterile și limitele explicative ale acestei abordări interdisciplinare a relațiilor internaționale? Cine au fost reprezentații clasici europeni și americani și care este contribuția istorică a geopoliticii românești?  Cum se explică renunțarea temporară la explicații de tip geopolitic? Acestea sunt principalele întrebări ale primei dezbateri care aduce în prim plan, cum remarcați, o serie de lămuriri preliminare privind statutul interdisciplinar al geopoliticii și legătura ei intimă cu filosofia.
Evident că în ediția din 4 oct. vom încerca să răspundem la celelalte întrebări deja enunțate mai sus, într-o încercare de înțelegere geopolitică a amenințărilor generate de o serie de politici internaționale iresponsabile, despre care mulți dintre noi credeau că aparțin istoriei.

Inregistrarea audio a dezbaterii o gasiti pe pagina Radio Romania Cultural la adresele:  

http://main.radioromaniacultural.ro/planeta_radio_izvoare_de_filosofie_luna_septembrie_2014-24361 și

http://main.radioromaniacultural.ro/planeta_radio_izvoare_de_filosofie_luna_octombrie_2014-24362

miercuri, 17 septembrie 2014

Ediția din 20 sept. 2014 Filosofie fără frontiere. Congresul European de Filozofie Analitică la a opta ediție


Invitat: lector univ. dr. Sorin Costreie

Cultura reflexivă românească a trăit, de curând, cel mai important eveniment filosofic din anul 2014. Este vorba despre cel de-al optulea Congres European de Filosofie Analitică (ECAP8), organizat de Universitatea din București și Societatea Română de Filosofie Analitică, ce și-a desfășurat lucrările în capitală, în perioada 28 august – 2 septembrie.  Statisticile sunt impresionante. Au participat în jur de trei sute de filosofi reprezentând majoritatea țărilor europene, dar și Brazilia, Canada, Chile, Iran, Israel, Mexic, SUA, Noua Zeelandă, Quatar ori Emiratele Arabe. De asemenea, marile universități, aflate în topul cercetărilor specifice filosofiei analitice, precum: Oxford, Cambridge, Sorbona, Toronto, John Hopkins, Edinburgh, Munchen, Milano, Barcelona  etc. au fost reprezentate de cercetători de notorietate din rândurile cărora nu au lipsit „vedetele” filosofiei analitice: Kit Fine, Jennifer Saul ori Susanne Bobzien, conferențiarii plenari ai acestui Congres. ( a se vedea site-ul Congresului http://ecap.esap.info)
Care sunt dominantele tematice actuale pe care le-a devoalat acest dialog filosofic planetar? Ce noutăți filosofice au fost comunicate cu prilejul  lucrărilor acestui mare eveniment? În ce măsură practicile noastre reale de viață sunt prezente în agenda de cercetare a acestor filosofi analitici?
Acestea sunt principalele întrebări asupra cărora se va concentra dezbaterea în direct, din această prima noastră întâlnire pe calea undelor, după pauza din vară, la care vă invit să participați prin intermediul cunoscutelor telefoane ale RRC 021/311.12.40; 021.319.05.05
Invitat în studioul de emisie este d-l lector univ. dr. Sorin Costreie, unul dintre filosofii români reprezentativi pentru direcția analitică de gândire, coordonatorul echipei de organizare ce a mijlocit acest dialog științific planetar. (A se vedea, http://www.srfa.ro/costreie-sorin)

Inregistrarea audio a dezbaterii o gasiti pe pagina Radio Romania Cultural la adresa:  

http://main.radioromaniacultural.ro/planeta_radio_izvoare_de_filosofie_luna_septembrie_2014-24361