marți, 28 ianuarie 2014

Ediția din 1 febr. 2014. Despre utilitatea culturală a filosofiei. Robin George Collingwood în lecturi alternative


Trebuința de filozofie nu  este doar existențială, adică făcută anume pentru a răspunde la acele întrebări personale la care nu există un alt răspuns în afara celui propriu  ci, deopotrivă, socială și culturală. Faptul acesta devine evident pentru orice profesionist de elită, în orice domeniu al culturii, care se interoghează critic, cu diverse scopuri ameliorative, asupra propriului domeniu de specialitate. În acest caz, frecventarea filosofiei devine obligatorie, pentru că în cercul ei reflexiv se produc instrumentele conceptuale și metodologice necesare inițierii de autoexaminări critice și reevaluări atitudinale. 
            Ei bine, despre modul în care filosofia propune astfel de instrumente de autoanaliză, nu doar pentru sine, ci și pentru celelalte domenii ale culturii, vom vorbi cu d-na Dana Țabrea, reprezentantă de vârf a noii generații de filosofi români, care și-a dedicat ani buni studiului presupozițiilor – sisteme de precedențe constitutive cadrelor gândirii – plecând de la opera „filosofului rebel” Robin George Collingwood.
            Datele formative și competențele intelectuale și filosofice ale invitatei noastre sunt tipice pentru ceea ce numim azi „noua generație de filosofi români”. Invitata noastră a absolvit Facultatea de Filozofie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și a urmat apoi cursuri masterale și doctorale. Este doctor în filozofie și profesor asociat al prestigioasei universități ieșene, redactor la revista HERMENEIA. Journal of Hermeneutics, Art Theory and Criticism, critic de teatru, jurnalist cultural. A beneficiat de diverse stagii de cercetare la Universitatea din Groningen, Olanda,  Universitatea din Tulsa, Statele Unite ale Americii, University of Hull, Marea Britanie, iar pentru redactarea lucrării dedicate lui Collingwood, pe care o vom lua ca pretext al dezbaterii despre natura presupozițiilor și despre rolul lor în cercetarea diverselor domenii ale culturii, domnia  sa a purtat o amplă corespondență internațională cu profesori din Marea Britanie, SUA și Canada.


joi, 23 ianuarie 2014

Ediția din 25 ian. 2014 Între existența mediatică și starea de fapt. Profesia de profesor în analize filosofice actuale


Dezbaprobarea publică a actelor de corupție în care sunt implicate toate profesiile nu are, pare-se, un impact mediatic atât de profund, precum în cazul educatorilor, dascălilor școlii. Reacția etică este firească, pentru că, nu-i așa?, „cel care îi învață pe alții” (acesta este și sensul grecescului didascalos)” trebuie să-și aplice sieși propria învățătură. Nu poți să predai virtutea, dacă tu însuți nu esti virtuos!
Pe de altă parte, psihoza mediatică recentă creată în jurul unor astfel de nefericite exemple de corupție morală, ilustrează situația imposibilă a acelui om care refuza să bea apă, pentru că a aflat că nenumărați alți semeni s-au înecat. În alți termeni, privim cu suspiciune rolul școlii în „deșteptarea umanității din noi”, cum spuneau filosofii iluminiști, cu speranța ridicolă că ar exista vreo alternativă, un fel de „plan B”,  la educație.
            Interogându-ne ca Aristotel - care este media între extreme? – vom adresa, pentru clarificări teoretice și etice, o serie de întrebări pe tema amintită unuia dintre cei mai buni specialiști în filosofia educației de la noi, d-l prof. univ. dr. Gabriel Albu, care a tematizat, în mai multe lucrări și studii interdisciplinare, condiția intelectuală și morală a oamenilor școlii ( A se vedea sumarul ediției din 26 ian. 2013 a Izvoarelor de filozofie).
În această dezbatere vom face și ample trimiteri la o recentă lucrarea a domniei sale, Grijile și îngrijorările profesorului, în mod cu totul special, la capitolul Profesia de profesor.


joi, 16 ianuarie 2014

Ediţia din 18 ian 2014. Retrospectiva evenimentelor filosofice din anul 2013 (II)


 Invitat: conf. unif. dr. Adrian Niță

Continuăm și în ediția din aceasta sâmbătă a întâlnirii noastre pe calea undelor să vorbim, retrospectiv, despre prezența filosofiei în spațiul public românesc în anul 2013.
Dacă data trecută ne-am concentrat, cum era și firesc, mai ales pe latură informativă, rememorând seria de fapte și evenimente ce au conferit identitate „anului filosofic 2013”, în această ediție vă propunem o serie de perspective comparative și evaluative.
Pentru început vom face referiri la aniversările și comemorările filosofice, românești și străine, din 2013 și apoi vă invităm să facem o serie de dezbateri de conținut pe marginea unor titluri de lucrări filosofice reprezentative pentru anul recent încheiat.  
              Aştept ca de obicei intervenţiile radiofonice la cunoscutele telefoane ale RRC.


miercuri, 8 ianuarie 2014

Ediţia din 11 ian. 2014. Retrospectiva evenimentelor filosofice din anul 2013


Invitat: conf. univ. dr. Adrian Niță

Va propun să urmăriți, ca de obicei la început de nou an, prima emisiune retrospectivă: „Anul filosofic 2013”.
Prin urmare, aşa cum am procedat și la începutul anilor precedenți, vom vorbi despre cele mai importante evenimente filosofice din anul 2013: simpozioane şi conferinţe naţionale şi internaţionale, aniversări, celebrări şi comemorări de mari gânditori, români şi străini, apariţiile editoriale: cărţi de autor, articole ştiinţifice şi eseuri cu impact public, traduceri etc.
Invitat în studio este, ca și în anii precedenți, d-l conf. univ. dr. Adrian Niţă, cercetător la Institutul de filosofie şi psihologie „C. Rădulescu-Motru” al Academiei Române, care a făcut şi în acest an efortul de a sintetiza, pentru noi toți, cele mai importante date ce au marcat viaţa filosofică în anul 2013.
Cum aţi perceput dumneavoastră viaţa filosofică românească în anul recent încheiat, prin comparație cu anii precedenți? Aştept ca de obicei intervenţiile radiofonice la cunoscutele telefoane ale RRC: 021/311.12.40; 021.319.05.05
Vă invit, de asemenea, să postați opiniile sau întrebările legate de ”anul filosofic  2013” pe acest blog al emisiunii: „Izvoare de filozofie”.