Ediţia din 4 febr. Filosofi şi scrieri filosofice în arhivele CNSAS

Invitat: Dora Mezdrea

Dintre toate lucrurile existente, trecutul este cel mai imprevizibil! Sub semnul acestui cunoscut adagiu vom plasa dezbaterea din această săptămână ce continuă, în multe privinţe, tematica deschisă în emisiunea anterioară, care a dovedit că cercetarea arhivelor private, cum este şi cazul arhivei gânditorului Vasile Băncilă, poate aduce la lumină texte filosofice de o mare valoare documentară şi interpretativă.

Pe scurt, ediţia din această săptămână este gândită în conexiune cu emisiunea din săptămâna trecută, numai că de această dată d-na Dora Mezdrea se va referi la relevanţa filosofică a cercetărilor întreprinse de către domnia sa, timp de mai bine de un deceniu, în dosarele deţinute de Consiliul Naţional pentru Cercetarea Arhivelor Securităţii.

Începând din anul 2008, d-na Dora Mezdrea a publicat şase volume de documente din Seria Nae Ionescu şi discipolii săi în arhiva Securităţii (Vol. I, Nae Ionescu, Vol. II, Mircea Eliade, Vol. III, Octav Onicescu, următoarele trei volume avându-l ca personaj pe Constantin Noica), lucrări ce ilustrează, paradoxal pentru orice om care trăieşte într-o ţară liberă, că a gândi poate fi o faptă penală şi, tot atât de greu de imaginat, că statul poate produce mecanisme instituţionale represive, extrem de costisitoare, pentru a înăbuşi creativitatea filosofică.

De ce filosofii urmăriţi şi spionaţi continuu de organele represive ale statului erau consideraţi „pericol public” ori „duşmani ai poporului”? Ce ameninţări la adresa statului constituiau filosofii? De ce le erau confiscate manuscrisele? Cine erau cei care cenzurau şi răstălmăceau gândirea filosofică exprimată în texte, producând artificial o istorie intelectuală cenzurată şi răstălmăcită?

În jurul acestor întrebări se va constitui dezbaterea pe care o vom realiza şi în această săptămână cu d-na Dora Mezdrea.