duminică, 26 februarie 2017

Ediția din 3 martie 2017, Mintea, această enigmă perpetuă. Cum privește un fizician natura conștiinței?

dr. Cristian Presura 
De la somația pe care a lansat-o Newton: „fizică, ferește-te de metafizică” și până astăzi, dialogul dintre filosofie și fizică s-a dovedit a fi plin de asperități. Pe de o parte, filosofii susțin că fundamentele fizicii nu se află în fizică, ci în filosofie. Căci, în spatele calculelor și formulelor, a experimentelor și măsurătorilor stau concepte generale care nu sunt interogate și examinate. Mai mult chiar, fizicianul propune o cunoaștere cantitativă, cauzală și experimentală a fenomenelor materiale cercetate, dar nu se interoghează și cum este posibilă o astfel de cunoaștere. Posibilitatea însă, susțin filosofii, este mai presus de realitate, din moment ce un lucru este real doar pentru că are posibilitatea de a exista.
Pe de altă parte, fizicienii și toți practicienii științei, de altfel, își concep proiectele lor de cercetare experimentală fără ca în prealabil să citească lucrări de filosofie. Cercetarea efectivă nu ține cont de opiniile personale ale unui filosof sau ale altuia, chiar dacă unii dintre ei dovedesc competențe remarcabile în cunoașterea structurii și dinamicii unor domenii ale științelor naturii. Nu filosofia și opiniile personale opozitive ale filosofilor ghidează proiectele exploratorii individuale ale cercetătorului, ci tradiția internă de cercetare a domeniului, tipurile de interogație, de rezolvare a problemelor și metodele matematice și experimentale acceptate unanim de comunitatea profesioniștilor domeniului.
Ei bine, în ciuda acestei opacități reciproce, interogațiile privitoare la natura ideală a conștiinței și a relației acesteia cu corpul material – celebra problemă modernă suflet-corp, formulată de către Descartes, cercetată azi în orizontul problematic al dualismului mind-body de un corpus de cel puțin șapte științe - îi contrâng pe filosofi și fizicieni să intre într-un dialog competitiv, dar colaborativ.
Între altele, deslușirea problematicii mecanismelor de constituire a experienței externe, a întâlnirii noastre perceptuale cu obiectele lumii materiale, a experienței interne, interacțiunea cu noi înșine, la care ceilalți nu au acces, și a relației dintre aceste două tipuri de experiențe, constituie un solid punct de întâlnire între filosofi și fizicieni.
Cum cunoaștem datele experienței externe? Modelul explicativ, știm cu toții, este materialist. Pe urmele fizicii - domeniul care a dat modelul cunoașterii științifice în genere - noi împărtășim teoria după care realitatea obiectuală, inclusiv cea umană, constă din obiecte, procese şi proprietăţi pur materiale sau fizice, care ascultă de aceleaşi legi fizice fundamentale şi care pot fi explicate prin intermediul ştiinţei. În acest sens, obișnuim să spunem că nu există „substanţe imateriale” sau „suflete” sau „spirite” ceva de natură non-materială care să existe în paralel și independent de lumea materială, tangibilă. Mintea și fenomenele interne care-i aparțin ei, stările noastre psihologice, pe scurt viața noastră interioară, pot fi explicate științific plecând doar de la acest model explicativ.
Oare, putem aplica până la capăt modelul explicativ materialist? Datele experinței interne, posibilitatea noastră de acces instantaneu la eul individual, cât și a puterii imaginației de a construi universuri posibile sunt simple cauzări de tip neurologic? De ce natură sunt experienţele noastre senzoriale şi perceptive care sunt intrinsec subiective, numite în literatura de specialitate cu termenul „qualia”? În ce raport se află proprietățile obiective ale lucrurilor, masă, formă, culoare etc. cu evaluările noastre subiective, emoționale și de gust? Identitatea individuală, conștiința de sine și convingerea că eul nostru este unic în această lume, pot fi explicare prin mecanisme cauzele, fizico-chimice, neurologice? Dar atunci, cum mai putem vorbi despre creație și libertatea voinței, despre responsabilitate și etică, dacă totul este înlănțuit cauzal?  În final, cum poate răspunde modelul materialist la cunoscuta provocare a lui David Hume care susține, că pe experienţa internă a conştiinţei proprii se întemeiază toate celelalte acte ale minții, inclusiv actele de cunoaștere? Dacă existența faptelor interne ale minții sunt o precondiție a cunoașterii și științei, atunci cum putem explica această experiență internă primodială, plecând de la ceea ce e derivat, adică de la experiența externă, cea cu obiecte tangibile?
Acestea sunt datele de fundal ale dezbaterii din această săptămână,care tematizează problematica minții și a naturii conștiinței, plecând de la modelul cunoașterii științifice.
Invitat în studio este un cunoscut om de știință, cercetător la compania Philips, autor de zeci de brevete și lucrări apărute în cele mai prestigioase reviste de specialitate din lume, Physical Review B, Physical Review Letters și Scince, dr. în fizică, Cristian Presură. Domnia sa și-a suținut doctoratul la Universitatea Groningen din Olanda și s-a specializat în domeniul cercetărilor medicale. Este, deopotrivă, pasionat și de popularizarea științei (a se vedea, https://www.facebook.com/presura?fref=ts). Lucrarea domniei sale Fizica povestită, apărută în 2014 la Editura Humanitas și premiată de Academia Română, a devenit o lucrare de referință pentru ceea ce înseamnă știință pe înțelesul publicului cultivat.  
Vă invit, așadar, să urmăriți dezbaterea din ziua de vineri, 3 martie, între orele 21.15-22.00, pentru a vedea cum privește un fizician profesionist una dintre cele mai încăpățânate teme de reflecție filosofică: dualismul minte-corp.


joi, 23 februarie 2017

Ediția din 24 febr. 2017 Există o etică a hackerilor? Cultura hackingului în explorări filosofice de avangardă

Imaginea publică a hackerilor, acești „haiduci” ai Internetului, este atât de contradictorie, încât avem mari dificultăți în a produce, prin raportare la comportamentul acestora pe Internet, evaluări etice responsabile.
Pe de o parte, știm că lumea digitală s-a născut și a fost modelată de către o mână de programatori entuziaști care s-au autointitulat hackeri și care au militat atunci, ca și acum de altfel, pentru promovarea acelor valori iluministe ce se referă la ameliorarea  condițiilor noastre de viață prin puterea științei și tehnologiei virtuale.
Pe de altă parte, aflam prin intermediul mass media că unii hackeri actuali sunt purtători ai unor activități infracționale, legate de furturi electronice, de „spargere” a unor coduri de acces ale unor bănci de date private, ori de intruziuni ilegale în diversele rețele digitale prin intermediul cărora sunt administrate activități de interes public.
În sfârșit, există și situații care produc în noi stări de perplexitate etică. Căci, cum trebuie să evaluăm etic cunoscutul episod al dezvăluirilor realizate de Edward Snowden, hakerul care și-a asumat rolul unui avertizor de integritate? ( a se vedea: https://en.wikipedia.org/wiki/Edward_Snowden). Dar, nefericita poveste a lui Aaron Swartz, cunoscutul cercetator la Harvard, programator și activist online, care s-a sinucis în 2013 pentru a scăpa de procesul intentat pentru furt intelectual? Descărcarea celor 4,8 milioane de articole indexate de baza de date Jstor, pentru a le pune în mod liber la dispoziția utilizatorilor care nu aveau abonament de acces, este o faptă bună sau rea? ( a se vedea, http://nymag.com/daily/intelligencer/2013/01/jstor-hacker-aaron-swartz-commits-suicide.html). Cum calificăm etic acțiunile portalului Sci-Hub.org care a permis, în 2015, accesul liber al cercetătorilor din țările sărace la articolele academice indexate de cunoscuta bancă de date Elsevier? ( a se vedea, https://torrentfreak.com/sci-hub-tears-down-academias-illegal-copyright-paywalls-150627/.
Asupra acestor chestiuni controversate etic, legate de acțiunile hackerilor pe Internet și de cultura hackingului, se va concentra dezbaterea radiofonică pe care v-o propune emisiunea Izvoare de filozofie din această săptămână. Invitată în studio, la fel ca în săptămâna trecută este dna Cristina Voinea, doctorandă în filosofie și cercetător la Centrul de Cercetări în Etică Aplicată, Facultatea de filosofie a Universității din București, care a întreprins în ultimii ani ample explorări filosofice în lumea virtuală deschisă de Internet și tehnologia digitală.
Înregistrarea dezbaterii este postată la adresa de mai jos: 

miercuri, 15 februarie 2017

Ediția din 17 febr. 2017 Algoritmii restrâng liberul nostru arbitru? Controverse filosofice privind fenomenul Big Data

Regândirea și reconceptualizarea determinațiilor esențiale ale ființei noastre omenești precum rațiunea, „bunul simț”  în expresia lui Descartes, respectiv capacitatea noastră de a deosebi adevărul de fals, discernământul ce constă în puterea sufletească a fiecăruia dintre noi de a distinge între bine și rău și, deopotrivă, liberul arbitru, concretizat în libertatea omului de a alege între diversele posibilități de acțiune, au devenit teme predilecte de reflecție filosofică pe măsură ce puterea de necontrolat a informațiilor stocate în bănci uriașe de date („Marile Date” sau „Big Data”) poate schimba prin denaturarea și manipularea percepției asupra realității, comportamentul individual și colectiv al oamenilor într-o direcție contrară propriilor lor credințe și interese.
Astfel, cercetările reflexive recente care explorează sistemele computaționale interactive, calculatoare, telefoane mobile, site-uri web, tehnologii wireless, aplicații mobile, jocuri video, etc., vorbesc despre nașterea unui nou domeniu de manipulare a minții, „captologia”, responsabilă de crearea unor „bule informaționale”, care ne țin captivi mintal prin intermediul unor algoritmi de selecție de îndată ce suntem prezenți pe Internet sau pe una dintre cunoscutele rețele sociale. 
Îngrijorările, în această privință, nu sunt doar filosofice, ci și politice. Este de notorietate declarația făcută, în toamna anului trecut, de către cancelarul german Angela Merkel, care cerea giganților media de pe Internet să dezvăluie algoritmii pe care îi folosesc. „Algoritmii trebuie să fie făcuți publici, astfel încât să ne putem informa cu privire la chestiuni ca: ce influențează comportamentul nostru pe internet? (...) Când nu sunt transparenți, acești algoritmi duc la o deturnare a percepției noastre, ceea ce restrânge perspectiva asupra informației” ( a se vedea, https://www.rt.com/news/364235-merkel-facebook-google-algorithms/
Cum am ajuns aici? Cultura dialogului și a examinărilor critice, luciditatea, reflexivitatea și discernământul sunt cu adevărat amenințate de tehnologiile virtuale persuasive? Care sunt potențialele pericole infuzate în algoritmi și utilizarea lor la scară largă? Ar trebui să ne temem de algoritmi, Big Data și alte tipuri de tehnici și tehnologii utilizate pe scară largă astăzi? Poate reflecția filosofică să atenueze acțiunile manipulatorii generate de convingerea că Internetul și  calculatorul în rețea sunt neutre valoric?
Am invitat în studio pentru a răspunde la aceste întrebări pe dna Cristina Voinea, doctorandă în filosofie și cercetător la Centrul de Cercetări în Etică Aplicată, Facultatea de filosofie a Universității din București, care a întreprins în ultimii ani ample explorări filosofice în lumea virtuală deschisă de Internet și tehnologia digitală.

Inregistrarea dezbaterii este postată pe adresa de mai jos: 


joi, 2 februarie 2017

Ediția din 3 febr. 2017. Etica mediului Către un nou domeniu de expertiză filosofică (III)

Continuăm, într-o a treia ediție a serialului radiofonic dedicat celor mai insolite explorări filosofice actuale, dezbaterea pe marile capitole de cercetare în domeniul eticii mediului, cu filosoful și profesorul universitar Constantin Stoenescu.
Și în această săptămână vom tematiza conținutul cărții Etica mediului. Argumente rezonabile și întâmpinări critice, apărută de curând la Editura Institutul European din Iași, o lucrare de avangardă ce argumentează, în esență, că sub presiunea marilor dezechilibre provocate de activitatea omului în natură și în habitatele de viață ale  animalelor, noi ar trebui să lărgim sfera moralității dincolo de comunitatea umană.
Dacă în prima ediție a dezbaterii am fixat cadrele teoretice și metodele pe care le-a decupat „etica mediului”, în aria cercetărilor filosofice specializate, iar în ediția din 27 ian. 2017 am discutat despre marile modele de gândire ce pot fi aplicate interacțiunilor noastre omenești cu entități non-umane, în întâlnirea din 3 febr. vom ataca problematica dreptului animalelor plecând de la Declarația Universală a Drepturilor Animalului, proclamată solemn la Casa UNESCO din Paris, la 15 oct. 1978 ( A se vedea http://www.spca.ro/body.php?section=duda).    
În prim plan se vor afla problemele și dilemele etice legate de vânătoare și de cruzimea implicată în sacrificiul animalelor. Vom aborda, totodată, obligațiile etice față de animalele pe care se fac experimente de laborator și despre statul moral al animalelor hibride, așa-zisele himere biologice, în final, despre modelarea emoțională a omului iubitor de animale.
Vă așteptăm, așadar, vineri 3 febr. 2017, la orele 21.20, pe lungimile de undă ale RRC, emisiunea Izvoare de filosofie, la cea de-a treia întâlnire cu dl prof. Constantin Stoenescu.
Inregistrarea dezbataterii este postata pe adresa de mai jos: 
  

vineri, 27 ianuarie 2017

Izvoare de filosofie. Ediția din 27 ian. 2017. Etica mediului Către un nou domeniu de expertiză filosofică (II)

Continuăm, într-o a doua ediție a serialului radiofonic dedicat celor mai insolite explorări filosofice actuale, dezbaterea cu filosoful și profesorul universitar Constantin Stoenescu pe marile capitole de cercetare în domeniul eticii mediului.
Și în această săptămână vom tematiza conținutul cărții Etica mediului. Argumente rezonabile și întâmpinări critice, apărută de curând la Editura Institutul European din Iași, o lucrare de avangardă ce argumentează, în esență, că sub presiunea marilor dezechilibre provocate de activitatea omului în natură și în habitatele de viață ale  animalelor, noi ar trebuie să lărgim sfera moralității dincolo de comunitatea umană.

Dacă vinerea trecută am fixat cadrele teoretice și metodele pe care le-a decupat „etica mediului”, în aria cercetărilor filosofice specializate, în întâlnirea noastră pe calea undelor din 27 ian. 2017, vom discuta despre marile modele de gândire etică, mai vechi sau mai noi, ce pot fi aplicate interacțiunilor noastre omenești cu entități non-umane.
Între altele, vom avea în vedere etica bazată pe datorii și obligații – datorii față de formele de viață, datorii față de speciile aflate în pericol, datorii față de ecosisteme, datorii față de peisaje, datori față de resurse –, etica grijii ori etica virtuții etc. pentru a răspunde la o întrebare elementară: în ce măsură tradiția noastră de gândire etică ne poate oferi soluții la marile amenințări și posibile catastrofe ecologice generate de raporturile conflictuale dintre om și natură?

Vă așteptăm, așadar, vineri 27 ian. 2017, la ora 21.10, pe lungimile de undă ale RRC, emisiunea Izvoare de filosofie, la cea de-a doua întâlnire cu dl prof. Constantin Stoenescu. 
Inregistrarea dezbaterii se afla la adresa de mai jos: 
http://radioromaniacultural.ro/azi-la-radio-romania-cultural-idei-in-nocturna-izvoare-de-filosofie-7/

vineri, 20 ianuarie 2017

Ediția din 20 ian. 2017, Etica mediului. Către un nou domeniu de expertiză filosofică

Explorările reflexive pe care le propun unii dintre filosofii actuali contrazic convingerea larg răspândită după care filosofia este o activitate de bibliotecă, iar profesioniștii acestui domeniu nu fac altceva doar exegeze din „fotoliu”, adică produc texte noi, prin metoda compilării, după texte mai vechi care au vagi legături cu practicile curente ale vieții noastre actuale.
Vom argumenta, în trei ediții succesive ale emisiunii, că filosofia nu este doar exegeză, ci și o practică de cercetare similară cercetării științifice care explorează noi arii tematice, răspunzând astfel la o serie de probleme concrete generate de viața și traiul nostru în societatea globală.
Pretextul de a programa o astfel de dezbatere ne-a fost oferit de recenta lucrare a cunoscutului filosof și profesor universitar Contantin Stoenescu, Directorul Departamentului de Filosofie Teoretică a Facultății de Filosofie, aparținând Universității din București, Etica mediului. Argumente rezonabile și întâmpinări critice, Iași, Institutul European, 2016, o lucrare de avangardă ce argumentează, în esență, că sub presiunea marilor dezechilibre provocate de activitatea omului în natură și în habitatele de viață ale  animalelor, noi ar trebuie să lărgim sfera moralității dincolo de comunitatea umană. Mai precis, etica trebuie să-și lărgescă cercetările, argumentează prof. Stoenescu, dincolo de analiza tradițională a comportamentului moral, a corectitudinii și a sistemului de obligații pe care le are orice om față de semenii săi, incluzând atât formele de viață animală, cât și ecosistemele complexe care definesc mediul natural.
Ei bine, despre reorientarea eticii tradiționale - care s-a focalizat în investigațiile sale filosofice doar pe cercetarea ethos-ului uman - către analize care să cuprindă și entități non-umane, animale, forme de viață organice și anorganice etc. vom vorbi în primul episod al dezbaterii, interogându-ne asupra statutului științific și filosofic al eticii mediului.
În ce constă noutatea acestei arii de reflecție filosofică? Care sunt precursorii acestui domeniu de cercetare avangardistă: oamenii de știință, filosofii, biologii cu convingeri ecologiste? Etica mediului, prin lărgirea ideii de sferă a moralității de la om la alte entități non-umane, înlocuiește reflecția etică tradițională? Ce forțe academice și universitare de cercetare internaționale sunt prezente în etica mediului? Care este agenda dezbaterilor și în ce măsură acestea sunt cunoscute în spațiul public?
Acestea sunt principalele întrebări în jurul cărora se va concentra prima dezbatere din ciclul radiofonic de trei emisiuni dedicate eticii mediului.
De subliniat, fapt neîntâmplător, cum veți remarca urmărind emisiunile dedicate explorărilor filosofice în etica mediului, că invitatul nostru, dl prof. Constantin Stoenescu a întreprins, timp de peste un deceniu, nu doar cercetări bibliografice în vasta literatură a domeniului, ci și ample călătorii în diverse zone ale globului pământesc, de la Capul Nord și zona de dincolo de Cercul Polar, Laponia, Islanda, până în Singapore, Malaezia, Tunisia, insulele Seychelles, Iran, Bolivia, Chile etc., pentru a vedea cu proprii săi ochi „starea” planetei noastre. În imaginile postate, oferite de invitatul nostru din arhiva proprie, puteti vedea templul din jungla Angkor Wat, Cambodgia.
 Vă așteptăm, așadar, vineri 20 ian. 2017, la ora 21.10, pe lungimile de undă ale RRC, emisiunea Izvoare de filosofie, la întâlnirea cu dl prof. Constantin Stoenescu.

Inregistarea dezbaterii este postata pe adresa de mai jos: 


 



vineri, 6 ianuarie 2017

Edițiile din 6 și 13 ian 2017, Anul filosofic 2016. Retrospectiva evenimentelor semnificative. Invitat: cercet. șt. dr. Adrian Niță

cercet. șt. dr. Adrian Niță 
Întâlnirea noastră pe calea undelor din această săptămână și de saptămâna viitoare este dedicată celor mai importante evenimente filosofice care s-au petrecut în anul recent încheiat 2016, evenimente care, într-un fel sau altul, au marcat viaţa noastră interioară, sufletească şi intelectuală şi, pe un plan mai general, au lăsat urme atât în cultura noastră reflexivă, cât şi în spiritualitatea românească. 
Simpozioanele şi conferinţele, naţionale şi internaţionale, celebrările şi comemorările unor mari gânditori, români şi străini, apariţiile editoriale, cărţile de autor, articolele ştiinţifice, studiile şi eseurile cu impact public, traducerile semnificative etc. care au dat conținut anului filosofic 2016, vor fi comentate în studio, ca în fiecare început de nou an, de către cunoscutul filosof și eseist Adrian Niță, cercet. șt. dr. la Institutul de filosofie și psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române.
Vă aștepăm, ca de obicei, pe lungimile de undă ale RRC, vineri 6 ianuarie și, respectiv, 13 ianuarie, 2017, între orele 21.10-22.00.

miercuri, 28 decembrie 2016

Ediția din 30 dec. 2016, De la trăirea la înțelegerea sărbătorilor. Perspective actuale ale filosofiei și sociologiei sărbătorii

De la cunoscutul capitol biblic, Despre Sărbători ( Ieșirea: 23, 1-33), care cuprinde o serie de porunci, obligații și interdicții pe care omul religios trebuie să le respecte în zilele rezervate „întâlnirii” cu Dumnezeu și până astăzi, când permisivitatea de a te bucura de toate plăcerile vieții a devenit regula generală pentru omul laic, înțelegerea stărilor interne ale conștiinței cât și a comportamentelor umane implicate în starea de sărbătoare a constituit o provocare teoretică atât pentru înțelepții din vechime, cât și pentru cercetătorii de astăzi interesați de deslușirea naturii emoționale, tainice, a ființei omenești.
Stările de plenitudine, emoția așteptării și bucuria intensă a împlinirii, mulțumirea sufletească și plăcerea simțurilor provocate de intersecția mai multor „arte”, nădejdea, de nimic justificată, într-un viitor mai bun, etc. adeverește observația lui Pascal din celebrele sale Cugetări ce releva paradoxul că „inima are rațiuni pe care rațiunea însăși nu le cunoaște”.
Cum putem cunoaște rațional ceea ce scapă înțelegerii raționale? Care sunt trăirile și cum se comportă, prin raportare la omul religios, omul laic în sărbătoare? A mai păstrat omul laic, cel care a desacralizat în totalitate ideea de sărbătoare, o parte din trăirile profunde care-l însoțeau pe omul religios în propensiunea lui către Dumnezeu? Trăirile noastre intime legate de starea de sărbătoare sunt modelate de timpul istoric, de comunitatea și societatea în care trăim sau sunt doar ale noastre? Care sunt perspectivele teoretice, de ieri și de azi, pe care le-au avansat cercetătorii interesați de cunoașterea comportamentului uman în sărbătoare?
Acestea sunt, în principal, interogațiile în jurul cărora vom organiza dezbaterea din această săptămână. Vom fi onorați de prezența în studio a d-nei Ozana Cucu Oancea, cercet. șt. dr. la Institutul de Sociologie al Academiei Române, un nume care s-a impus, deopotrivă, în cercetarea națională și internațională a sociologiei sărbătorii.
Continuatoare a unor cercetări de avangardă în domeniu, datorate în primul rând filosofului Vasile Băncilă, domnia sa a publicat, în tematica sărbătorii, două remarcabile volume Trăirea sărbătorilor. Între meditaţiei şi petrecere, (2001), De la Moş Gerilă la Santa Claus. O privire sociologică asupra Crăciunului (2006), care au trezit un viu interes atât în lumea comunității cercetătorilor, cât și în rândurile publicului cultivat de la noi.
Proiectele de cercetare, articolele științifice publicate în limbi străine și participările la diversele manifestări internaționale dedicate sociologiei sărbătorii argumentează că performanțele cercetării românești în domeniu sunt stări de fapt și nu deziderate. A se vedea, https://sites.google.com/site/ozanacucuoancea/ 
Vă așteptăm cu mult drag, ca de obicei, pe lungimile de undă ale RRC, vineri, 30 dec. 2016, între orele 21.10-22.00.
Emisiunea este postata pe adresa de mai jos:



joi, 15 decembrie 2016

Ediția din 16 dec. 2016 Între bunăstare și libertate. Explorări filosofice în lumea instituțiilor democrației

Mecanismele de funcționare a democrației, ca formă de organizare reală a vieții noastre individuale și colective se dovedesc atât de variate, așa cum profetic s-a exprimat chiar Alexis de Tocqueville, încât nici instrumentele riguroase ale expertizei științifice nu pot decela un modelul ideal ce ar putea fi aplicat cu succes oriunde și oricând.
Cazul României și, desigur, al tărilor din Estul Europei, foste  comuniste, care au optat în anii ”90 ai secolului trecut pentru democrația parlamentară, ilustrează din plin această observație cu caracter general. Căci, tranziția de la comunism către o societate liberă nu s-a putut realiza prin aplicarea mecanică a unor presupuse „instrucțiuni de folosire a democrației”, ci prin apelul la tot felul de strategii probabilistice de tipul încercare-eroare.
Care a fost drumul spre democrație pe care l-au parcurs, pe cont propriu, țările foste comuniste în frunte cu România? Pentru ce a fost dorită democrația în această parte a lumii? Cumva pentru redobândirea libertății și a demnității pe care comunismul le-a reprimat sau pentru a atinge un nivel de bunăstare similar țărilor cu democrații consolidate? A fost preferată democrația pentru răul pe care-l împiedică, cum spunea Churchill, sau pentru aspirația unei vieți mai bune ce-și are izvorul în proprietatea privată și în economia concurențială, de piață? Ce tipuri de dileme și paradoxuri ale democrației au scos la iveală experiența țărilor care se află și astăzi pe drumul tranziției de la „socialismul real” la valorile „clasice” ale democrației? Care sunt sistemele de obligații ale cetățeanului liber și costurile care „vin la pachet” cu organizarea instituțională a democrației?
Acestea sunt întrebările la care va încerca să răspundă ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie, întrebări sugerate de conținutul unei lucrări de excepție, semnată de dna Dorina Pătrunsu, lector. univ. dr. de la Facultatea de filozofie a Universității din București, ce sintetizează o serie de explorări filosofice în universul instituțiilor politice care susțin, din interior, organizarea democratică a societăților foste comuniste.
Inregistrarea dezbaterii este postata la aderesa de mai jos:

joi, 8 decembrie 2016

Ediția din 9 dec. 2016, Un fapt cultural memorabil. Traducerea operei filosofice a lui Lucian Blaga în limba germană

Opera filosofică a lui Lucian Blaga, o știm cu toții, se înrădăcinează atât în datele de profunzime ale culturii românești, cât și în gândirea reflexivă germană. Kant și neokantienii, psihanaliza, opera filosofilor germani de primă mărime care au tematizat cultura și istoria, cercetările de avangardă din științele naturii etc. au fost pentru Blaga deopotrivă surse ideatice de inspirație, dar și criterii de autoevaluare a propriilor sale idei și contribuții filosofice.
Am putea spune, din această perspectivă, că unghiul de înțelegere a gândirii filosofice blagiene trebuie să fie dialogic și intercultural, românesc și, în același timp, german. În alți termeni, filosofia lui Blaga ar trebui privită și evaluată simultan, atât din perspectiva gândirii academice românești, cât și din modul în care este practicată filosofia profesionistă în spațiul cultural german.
Ei bine, această perspectiva dialogică și interculturală de interpretare a filosofiei blagiene a devenit posibilă recent, odată cu traducerea din limba română în limba germană a unor importante lucrări filosofice blagiene, faptă culturală memorabilă realizată de un mare iubitor de cultură românească, filosoful și profesorul universitar Rainer Schubert, invitatul ediției din 9 decembrie 2016 a emisiunii Izvoare de filozofie.
În studio ne vom bucura și de prezența cunoscutului poet, eseist și traducător, Peter Șragher, Președintele filialei București – traduceri literare a „Uniunii Scriitorilor din România”, care a redactat pentru dumneavoastră, ascultări ai emisiunii Izvoare de filozofie, o succintă biografie intelectuală a traducătorului filosofiei lui Blaga în limba germană.
Dl. dr. Rainer Schubert s-a născut în 1948 la Viena. A studiat filosofia la „Universitatea din Viena”, unde și-a susținut doctoratul în anul 1977 cu tema ”Heidegger și problema tehnicii”; a fost asistent la Institutul de filosofie al „Universității din Viena” (1979-1994).
Din 1994 începe o carieră universitară și diplomatică în România. La început, activează la Universitatea Politehnică” din Timișoara (1994-1999), după care devine atașat cultural și director al „Forumului Cultural Austriac” la Ambasada Austriei de la București (1999-2007). La București ține cursuri de filosofie la Universitate (2000-2004) și, după ce își încheie misiunea diplomatică de la București, activează ca profesor universitar de filosofie la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (2007-2009). 
Reîntors la Viena, Rainer Schubert devine profesor onorific la Universitatea teologic-filosofică „Benedikt al XVI-lea” de la Heiligenkreuz din apropiere de Viena (2011-2015), iar din 2015 este profesor titular la aceeași instituție.
În timpul activității de la București stimulează prin seminare și simpozioane, dar și prin publicarea de cărți, studiul filosofului vienez Ludwig Wittgenstein, dar și etologului austriac Konrad Lorenz, de asemenea a filosofului austriac Karl Popper.
Preocupările dlui. profesor Rainer Schubert privind sistemul filosofic al lui Lucian Blaga încep la câțiva ani după ce vine în România. În 1995 își procură o ediție a „Trilogiei cunoașterii” apărută la ”Editura Humanitas” și începe să citească opusul, fiind impresionat de faptul că un filosof român care a edificat un sistem filosofic nu este cunoscut în străinătate. Își propune, încă de atunci, să-l traducă pe Blaga în limba germană, fiind încurajat în entuziasmul său de profesorul și academicianul Mircea Flonta de care este legat și astăzi prin multiple afinități culturale și sufletești.
La Cluj-Napoca, în perioada 2007-2009,  îi încolțește ideea de a întemeia chiar un „Institut de cercetare a operei lui Lucian Blaga”, care să se dedice, pe de o parte operei sale poetice, iar, pe de altă parte, sistemului său filosofic. Astfel, pentru dl. Rainer Schubert traducerea operei filosofice a lui Blaga din română în germană devine un deziderat. Găsește sprijin la ICR („Institutul Cultural Român”) pentru punerea în operă a acestui amplu proiect de traducere și la österreichisch-rumänische gesellschaft (Societatea Austro-Română, cu sediul la viena)
În acest context, începe traducerea „Trilogiei cunoașterii”, astfel încât, primul și al doilea volum al trilogiei vor fi publicate ”Lit Verlag” din Viena. Este vorba despre volumele: Lucian Blaga, Die Luziferische Erkenntnis/„Cunoașterea luciferică” (Lit-Verlag, Viena, 2012, 228 p.) și Lucian Blaga Das Dogmatische Weltalter/„Eonul dogmatic” (Lit-Verlag, Viena, 2014, 185 p.). Al treilea volum al „Trilogiei cunoașterii” apare la editura „Frank&Timme” din Berlin, fiind vorba de Lucian Blaga,  Die Transzendente Zensur/„Cenzura transcendentă” (2015, 223 p). 
În acest moment, dl. Rainer Schubert, decis să respecte „testamentul editorial” redactat de Blaga însuși în 1959, traduce de asemenea  la Editura berlineză „Frank&Timme”, Lucian Blaga über das Philosophische Bewusstsein/„Despre conștiința filosofică”, 2016, 262 p.
Vă așteptăm, așadar, vineri 9 dec. 2016, la ora 21.10, pe lungimile de undă ale RRC, emisiunea Izvoare de filozofie, la întâlnirea cu domnii Rainer Schubert și Peter Șragher, 
Peter Șragher, Președintele filialei București – traduceri literare a „Uniunii Scriitorilor din România”,
Inregistrarea dezbaterii este postata la adresa de mai jos: